Avem nevoie de consimțământul dumneavoastră
pentru folosirea modulelor cookie

Avem nevoie de consimțământul dumneavoastră pentru folosirea modulelor cookie, în afara celor strict necesare.

Folosim cookie-uri pentru personalizarea conținutului și anunțurilor, oferim funcții de social media și analizăm traficul nostru și împărtășim informații despre utilizarea site-ului nostru cu acești parteneri.

Scopurile pe care le folosim: cookie-uri funcționale, cookie-uri de performanță și analiză, cookie-uri de targetare și publicitate.

Făcând click pe „De acord cu toate cookie-urile”, veți permite utilizarea noastră de cookie-uri. Puteți citi mai multe despre oricare dintre scopurile, funcțiile sau furnizorii pe care îi utilizăm și cum să gestionați consimțământul dvs., făcând click pe „Setări cookie”.

De asemenea, continuând vizitarea site-ului vă oferiți acordul privind politica de confidențialitate a acestui website.

Modul de management al cookie-urilor dezvoltat de XMEDIA.ro - © Toate drepturile rezervate

Cookie-uri strict necesare

Aceste tipuri de cookie-uri sunt necesare pentru paginile de internet să funcționeze în mod corespunzator. Modulele cookie strict necesare vă permit să navigați prin site și să beneficiați de caracteristicile sale. Fără aceste module cookie, nu vom putea oferi anumite caracteristici, cum ar fi redirectionarea automata la cel mai puțin ocupat server sau reținerea listei dvs. de preferințe.

Cookie Descriere Durata
__cfduidCookie-ul este setat de CloudFare. Cookie-ul este utilizat pentru a identifica clienții individuali în spatele unei adrese IP partajate și pentru a aplica setările de securitate pe fiecare client. Nu corespunde nici unui ID de utilizator din aplicația web și nu stochează nicio informație de identificare personală.1 lună
PHPSESSIDAcest cookie este nativ pentru aplicațiile PHP. Cookie-ul este utilizat pentru stocarea și identificarea ID-ului de sesiune unic al utilizatorilor în scopul gestionării sesiunii utilizatorului de pe site-ul web. Cookie-ul este un cookie de sesiune și este șters atunci când toate ferestrele browserului sunt închise.
cookiePreferencesAcest cookie este folosit pentru a memora preferințele utilizatorilor în legătură cu permisiunile de a folosi cookie-uri pe acest website.2 ani

Cookie-uri de performanță și analiză

Aceste tipuri de cookies oferă posibilitatea operatorilor site-urilor de internet să monitorizeze vizitele și sursele de trafic, modul în care utilizatorii interacționează cu pagina de internet sau anumite secțiuni din pagina de internet.

Informațiile furnizate de modulele cookie de analiză ajută operatorii să înțeleagă cum folosesc vizitatorii site-urile și apoi să folosească această informație pentru a îmbunătăți modul în care este prezentat conținutul oferit utilizatorilor.

Cookie Descriere Durata
_gaAcest cookie este instalat de Google Analytics. Cookie-ul este utilizat pentru calcularea datelor vizitatorilor, sesiunii, campaniei și pentru a urmări utilizarea site-ului pentru raportul de analiză a site-ului. Cookie-urile stochează informații în mod anonim și alocă un număr generat aleatoriu pentru a identifica vizitatorii unici.2 ani
_gidAcest cookie este instalat de Google Analytics. Cookie-ul este utilizat pentru a stoca informații despre modul în care vizitatorii utilizează un site web și ajută la crearea unui raport de analiză a modului în care funcționează site-ul. Datele colectate, inclusiv numărul de vizitatori, sursa de proveniență și paginile au fost redate într-o formă anonimă. 1 zi
_gat_gtag_UA_{ID}Google folosește acest cookie pentru a distinge utilizatorii. 1 minut

Cookie-uri de targetare si publicitate

Aceste cookie-uri pot oferi posibilitatea de a monitoriza activitățile online ale utilizatorilor și de a stabili profiluri de utilizatori, care pot fi apoi folosite în scopuri de marketing. Spre exemplu, pe baza cookie-urilor pot fi identificate produsele și serviciile agreate de către un utilizator, aceste informații servind ulterior la transmiterea de mesaje publicitare adecvate către respectivul utilizator.

Cookie Descriere Durata
_fbpAcest cookie este setat de Facebook pentru a livra reclame atunci când sunt pe Facebook sau o platformă digitală alimentată de publicitate Facebook după vizitarea acestui site.2 luni
frCookie-ul este setat de Facebook pentru a afișa reclame relevante pentru utilizatori și pentru a măsura și îmbunătăți reclamele. Cookie-ul urmărește, de asemenea, comportamentul utilizatorului pe web pe site-urile care au pixel Facebook sau plugin social Facebook. 2 luni
Modul de management al cookie-urilor dezvoltat de XMEDIA.ro - © Toate drepturile rezervate

Piața muncii în zona de Vest.Ce caută angajatorii?

Ivona Iacob
June 22, 2020

Acest articol face parte din studiul „Tendințele decizionale de carieră a generației Z” și are ca scop conturarea unei imagini despre așteptările angajatorilor de la viitorii tineri care au intrat deja sau urmează să intre pe piața muncii, bazându-se pe răspunsurile obținute la chestionarul Gen Z față în față cu job-ul.

Studiul de față urmărește exclusiv angajatorii de pe teritoriul României, cu precădere din zona de Vest.

 

Din 2017 Generația Z a început, încetul cu încetul, să pătrundă pe piața muncii. Crescută în contextul istoric al unei recesiuni economice, a unor costuri de viață în permanentă creștere și a unei dezvoltări tehnologice rapide, Generația Z se diferențiază de generațiile precedente în așteptările față de locul de muncă.  Cum se distinge, astfel, generația Z de precedenta (și controversata) Millenials? 

Un studiu publicat de Smartribes Institute în 2017 identifică securitatea jobului ca fiind un aspect cheie în motivațiile noii generații. Trecând printr-o perioadă de recesiune economică în timpul vieții (mai specific, în timpul formării personale), pare normal, de altfel, ca tinerii Generației Z să aprecieze nevoia de stabilitate - siguranța jobului, oferta salarială etc.  Membrii generației vin și cu o atitudine gata de schimbare, atunci când această nevoie nu este îndeplinită - un studiu sugerează că 55% au în plan să își găsească un nou loc de muncă la trei ani de la intrarea pe piața muncii.

Aceste aspecte pot crea conflicte între așteptările generației Z și așteptările angajatorilor. Identificarea acestor conflicte poate duce la rezolvarea acestora și asigură o piață a muncii sănătoasă printr-o modelare reciprocă a așteptărilor celor două categorii, angajați și angajatori. Studiul de față urmărește să traseze nevoile angajatorilor dintr-o mică mostră a pieții muncii din Vestul României și cum se reflectă aceste nevoi în așteptările Generației Z, identificând potențiale surse de conflict.

Studiul prezentat trasează nevoile angajatorilor din cinci domenii de activitate: antreprenori cu business propriu, angajați HR, angajați/reprezentanți de multinaționale, agenți de recrutare și angajați/reprezentanți ONG. Aceste nevoi se extind de la găsirea angajaților, la beneficiile salariale oferite sau la skills-urile pe care companiile doresc să le regăsească în viitori angajați.

 Snapshot al respondenților

Pentru a putea clasifica și înțelege aceste nevoi, însă, este necesar să pornim de la a înțelege respondenții în sine.  Cei 35 de participanți la studiu își descriu organizațiile din care fac parte într-un mod divers, dar câteva aspecte comune se conturează. De altfel, 28.6% consideră dinamismul, diversitatea și flexibilitatea drept aspecte cheie ale propriilor organizații. Inovația este o caracteristică proprie prezentă la 17% din participanți, iar pentru 14% profesionalismul, seriozitatea și calitatea fac parte din autodescriere.

În ceea ce privește cultura organizațională - setul de valori și misiuni ale organizațiilor din care fac parte - majoritatea respondenților (34.3%)  se auto-evaluează ca având un scor de 9 din 10. La impactul organizației în comunitate, scorul de 8 din 10 se regăsește la cei mai mulți dintre respondenți (27.8%). Digitalizarea în organizații are un scor perfect de 10 din 10 la 30.6% din respondenți. În ceea ce privește sustenabilitatea, scorul de 9 din 10 ocupă primul loc ca preponderență în răspunsuri (36.1%), iar accentul pe lifelong learning are de asemenea un scor de 10 din 10 printre cele mai multe răspunsuri (41.7%).

În relația cu generația Z, 30.6% din respondenți își evaluează brandul la un scor de 8 din 10, iar o proporție egală de 30.6% îl evaluează la un scor de 9 din 10. Conexiunea dintre brand și public începe încă din mediul educațional. De altfel 22.2% din respondenți raportează un scor de 7 din 10 la puterea prezenței în acest mediu, 19.4% raportează un scor de 8 din 10, urmat de 13.9% cu un scor de 9 din 10. În ceea ce privește prezența brandului în general, se pare că respondenții recunosc importanța mediului online. Cea mai mare parte din respondenți, 27.8% își consideră prezența online ca având un scor de 8 din 10. În schimb, cea mai mare proporție din respondenți, 16.7% , acordă un scor de 6 din 10 prezenței în mediul offline.

 

Resurse de recrutare - cum se realizează conexiunea angajator - viitor angajat?

În ceea ce privește recrutarea viitorilor angajați din generația Z, recomandările personale constituie, de departe, cea mai importantă resursă pentru angajatori, folosită de 94.4% din respondenți.  Din rândul respondenților, antreprenorii, agenții de recrutare și angajații din ONG-uri consideră în mod unanim această resursă ca fiind eficientă. Angajatorii par însă să recunoască importanța social media pentru Generația Z, aceasta clasându-se pe locul al doilea între metodele preferate de recrutare. 50% din antreprenorii cu business propriu, 62.5% din angajații HR, 100% din angajații agențiilor de recrutare și 100% din angajații ONG respondenți văd platformele de socializare ca pe o resursă eficientă de recrutare. Platformele online dedicate recrutării se clasează pe locul al treilea în preferințele respondenților - un alt indicator al importanței tehnologiei în piața muncii de astăzi.

În această categorie putem observa însă un conflict între așteptările angajatorilor și calificările angajaților. În prezent, conform unui studiu, ar exista un declin în ceea ce privește experiența de lucru a adolescenților ce fac parte din generația Z. De aici survine întrebarea - cum se obțin se obțin recomandări personale credibile pe care le așteaptă angajatorii, atunci când experiența profesională a generației Z este limitată?

 

Cum se desfășoară prima interacțiune angajator - viitor angajat? La ce se uită mai întâi un angajator?

 

O majoritate semnificativă (83.3%) a respondenților studiului utilizează un stil degajat, informal în interacțiunile cu viitori angajați. Acest aspect este probabil de așteptat atunci când vine vorba de o generație tânără și mult mai ”informală” de fel. În plus, generația Z își dorește să poată comunica în mod onest și transparent cu un viitor angajator - iar un mediu friendly și degajat poate constitui un context potrivit unor astfel de conversații încă de la prima interacțiune.

În privința a ce observă prima dată un angajator la un viitor angajat, răspunsurile sunt diverse între respondenți. Atitudinea, experiența și proactivitatea sunt între calitățile ce se regăsesc cel mai des însă în studiu, urmate de potențialul identificat al candidatului.

 

Aptitudini căutate de angajatori

Raportul a prezentat respondenților 10 skills-uri ale potențialilor angajați, cerându-le să le noteze de la 1 la 10 ca importanță în companiile lor:

  1. Analytical thinking and innovation
  2. Active learning and learning strategies
  3. Creativity, originality and initiative
  4. Technology design and programming
  5. Critical thinking and analysis
  6. Complex problem-solving
  7. Leadership and social influence
  8. Emotional intelligence
  9. Reasoning, problem solving and ideation
  10. Systems analysis and evaluation

 

Per total, în rândul celor cinci domenii de activitate ale studiului, pe primul loc se regăsește Reasoning, problem solving and evaluation, cu un scor mediu de 8.34 din 10. Pe locul al doilea, cu un scor de 8.32 din 10, se află Analytical Thinking and Innovation. Topul skills-urilor este încheiat de Emotional Intelligence, pe al treilea loc, cu un scor de 8.29 din 10. 

Acest top se schimbă însă atunci când mediile sunt calculate la nivelul domeniului de activitate.

  1. Pentru antreprenori, pe primul loc se situează Creativity, originality and initiative, cu un scor de 7.642 din 10. Acesta este urmat de Active learning and learning strategies pe locul al doilea (7.571 din 10) și Reasoning, problem solving and ideation doar pe locul trei (7.5 din 10).
  2. În domeniul HR, se observă mai multă suprapunere cu topul general. Astfel pe primul loc, cu 8.125 din 10, se regăsesc Analytical thinking and innovation, împreună cu Active learning and learning strategies. Pe locul al doilea, cu o medie de 7.75 din 10, se află trei aptitudini, anume Complex problem-solving, Emotional intelligence și Reasoning, problem solving and ideation. Iar pe locul al treilea, cu o medie de 7.625 din 10 se situează Technology design and programming.
  3. În rândul respondenților din multinaționale, primul loc la aptitudini dorite îl ocupă Reasoning, problem solving and ideation (8.6 din 10). Acesta este urmat de Active learning and learning strategies pe locul doi (7.6 din 10) și la egalitate pe locul trei, critical thinking and analysis și complex problem-solving (7.4 din 10).
  4. În ceea ce privește agenții de recrutare, preferințele lor plasează leadership and social influence și emotional intelligence pe primul loc (9.5 din 10), urmate de creativity, originality and initiative pe locul doi (9 din 10) și la egalitate pe locul trei: Analytical thinking and innovation, Critical thinking and analysis și Reasoning problem solving and ideation (8.5 din 10).
  5. Reprezentanții ONG plasează pe primul loc trei aptitudini la egalitate cu un scor maxim de 10 din 10: Analytical reasoning and innovation, Creativity, originality and initiative și Emotional intelligence. Pe locul al doilea se regăsește Active learning and learning strategies (9.67 din 10), iar topul se încheie cu Reasoning, problem solving and ideation pe locul trei (9.33 din 10).

 

Un studiu al Society of Human Resource Management identifica în 2019 drept principale puncte lipsă în rândul angajaților de pe piața muncii Americane „problem solving, critical thinking, innovation, and creativity,” „ability to deal with complexity and ambiguity” și „communication.” Aceste aptitudini se regăsesc, de altfel, și în așteptările angajatorilor din Vestul României - respondenții acestui studiu plasează aceleași aptitudini ca fiind dorite în rândul companiilor lor. Acest fapt sugerează probabil lipsuri similare pe piața muncii românească - un conflict ce ar putea fi rezolvat de intrarea Generației Z.

În afara celor 10 skills-uri de mai sus, respondenții studiului au indicat și alte caracteristici pe care și le-ar dori de la un viitor angajat.  Între ele se numără adaptabilitatea, lucrul în echipă și comunicarea, rezistența la stres, proactivitatea și empatia.

 

Pregătirea angajaților - ce și-ar dori angajatorii de la mediul educațional?

Mediul educațional constituie pentru mulți tineri principalul mediu de dezvoltare personală și profesională, înainte de intrarea pe piața muncii. Un conflict se regăsește și aici, între abilitățile modelate de acest mediu și abilitățile necesare în mediul profesional. De altfel mai mulți respondenți ai studiului identifică nevoia de mai multă de practică și o ”corelare realistă între ce se întâmplă în mediul educațional și ce se întâmplă on the job” ca aspecte ce ar trebui introduse în mediul educațional. Alte astfel de aspecte dorite includ dezvoltarea responsabilității,  gândirii analitice, dorinței de cercetare și informare și a flexibilității.

 

Beneficii salariale

În ceea ce privește așteptările salariale, respondenții se împart pe mijloc între sub 2500 lei și între 2500 și 5000 lei. Un raport Eurofond din 2019 arată că salariul minim brut pe lună în România este de €446.02 sau aproximativ 2,154.52 lei la publicarea acestui articol. Acest minim este în creștere și de altfel România se situează pe primul loc la procentul de creștere a salariului în Europa - această creștere este însă compensată în mod negativ de o taxare atât de mare a angajaților, încât România se clasează între ultimele locuri în Europa în ceea ce privește salariul minim net. Beneficiile salariale fiind o sursă principală de motivație a generației Z, putem observa în acest studiu o oarecare atitudine a angajatorilor de a reconcilia această motivație cu situația salarială a pieței românești.

 

Cum văd angajatorii atractivitatea propriilor companii?

După cum se poate observa, oportunitățile de învățare (77.1%), flexibilitatea programului de lucru (71.4%) și impactul produs în comunitate (68.8%) constituie cele trei aspecte ale muncii cele mai populare între participanții studiului în ceea ce privește aspectele muncii considerate atractive pentru viitori angajați. Oportunitățile de învățare ocupă primul loc - ceea ce poate fi anticipat în ceea privește dorințele unei generații ce abia intră pe piața de muncă și caută să dobândească experiență.  Următoarele două aspecte însă par a reflecta caracteristici mai mult specifice noilor generații - flexibilitatea orarului și implicarea în comunitate.  Responsabilitatea socială constituie de altfel un factor important pentru tinerii angajați în prezent.

 

La nivelul domeniilor de activitate aceste trenduri se mențin, cu mici variații. În rândul antreprenorilor, topul aspectelor atractive este constituit din flexibilitatea programului de lucru (68.5%), oportunitățile de învățare (62.5%), modelul de leadership și domeniul de activitate (56.25%). În rândul reprezentanților HR, topul îl constituie oportunitățile de învățare (100%), flexibilitatea programului de lucru (75%) și impactul produs în comunitate (75%). În rândul reprezentanților de multinaționale, pe primul loc se clasează modelul de leadership/management, oportunitățile de învățare și impactul în comunitate (80% toate). Agenții de recrutare plasează unanim în top flexibilitatea programului de lucru, vârsta medie scăzută în companie, modelul de leadership și impactul produs în comunitate. Iar în final, în rândul angajaților ONG, tot unanim se regăsesc pe primul loc modelul de leadership, domeniul de activitate, oportunitățile de învățare, impactul produs în comunitate și spațiul de lucru creativ.

 

Schimbări de viitor - în firmă și în lume

În ceea ce privește așteptările angajatorilor față de o piață a muncii în schimbare, respondenții studiului din toate domeniile au plasat pe primul loc oportunitățile de învățare ca aspectul spre care își doresc să aloce cele mai multe resurse în viitor, urmat la o oarecare distanță de impactul produs în comunitate. De altfel, în ceea ce privește impactul asupra lumii, unii respondenți identifică sustenabilitatea și rolul lor în comunitate ca principale forțe proprii de schimbare. Susținerea educației și atragerea de fonduri constituie alte astfel de forțe în rândul respondenților.

 

Concluzii

Merită menționat faptul că majoritatea respondenților fac ei înșiși parte din generația Millennials.  Abordarea lor față de angajați pare a fi asemănătoare așteptărilor propriei generații la intrarea pe piața muncii. Millennials pun în prim plan un scop, nu neapărat un fluturaș de salariu, caută să se dezvolte personal și se așteaptă să găsească ”antrenori” pentru acest scop la locul de muncă, nu neapărat șefi. Așa cum Millennials gestionează acum așteptările față de probabili angajați, putem presupune că și generația Z își va impune propriile așteptări. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla înainte ca următoarea generație, post-Z, să își facă apariția pe piața muncii, sau dacă va continua să existe un decalaj între angajați, angajatori și așteptările lor reciproce.

 

Sfaturi pentru Generația Z

Ce să întrebi la interviu?

  • Orice informație considerată relevantă;
  • Întrebări legate de programe de studiu - arată interesul pentru dezvoltarea personală;
  • Ce se poate învăța în job și unde poate duce această carieră;
  • Cum ar face parte din viziunea firmei;

 

La ce se uită mai întâi un angajator?

  • Atitudine;
  • Dorința de a ocupa postul și de a face parte din compania respectivă;
  • Dorința de a învăța;
  • Experiența relevantă și potențialul de creștere;
  • Activități de voluntariat;
  • Profilul de Facebook (social media)!