Modele de bune practici în educația universitară

 

Modele de bune practici în educația universitară

Susținerea parteneriatului public – privat 

 

Pornind de la situația actuală de pe piața muncii din România și având în vedere atât sistemul educațional public, cât și metodele private de pregătire a personalului, ne-am propus să găsim cea mai eficientă metodă pentru a stimula cele două sectoare, public și privat, să devină mai complementare în procesul educațional universitar. Colectând exemple de bune practici internaționale precum și analizând nevoile mediului de business, ale mediului academic și ale generației actuale de studenți, vom prelucra o propunere concretă a mediului academic către mediul privat, pentru a colabora într-o pregătire mai eficientă și axată pe individ. 

Cuvinte cheie: finanțare privată, finanțare publică, capital educațional, generația Y, capital uman.

Dreptul la educație este fundamental pentru menținerea păcii. Așa cum spunea câștigătoarea premiului Nobel pentru Pace în 2014, o tânără de doar 17 ani, Malala Yusafzai, ”Un copil, un profesor, un stilou și o carte pot schimba lumea. Educația este unica soluție.” Atunci când transpunem această afimaţie simplă în viaţa de zi cu zi, ne dăm seama că ea se aplică în totalitate. Un lider, o misiune, un mentor şi un produs pot schimba lumea; această afirmaţie arată ciclicitate şi faptul că niciodată nu ne oprim din învăţat, chiar şi atunci când începem noi să fim cei care îi învăţăm pe alţii.

 

Acest articol porneşte de la ipoteza că: Este absolut necesară o corelare conștientă a mediul privat cu mediul public în procesul educaţional universitar, care să sprijine eforturile indivizilor de a dobândi mai multă educaţie şi a fi un produs finit, care să participe la sustenabilitatea pieţei muncii. Astfel, considerăm că generaţia Y vine cu aşteptări ridicate în ceea ce priveşte sistemul educaţional terţiar. Nu mai este suficientă pentru aceştia abordarea dintr-o perspectivă teoretică a materialului didactic, ci asteaptă o completare practică în mod constant de la cadrul didactic, care nu poate satisface mereu aceste curiozităţi. Mediul de afaceri are astfel oportunitatea să își asume rolul de pilon în creşterea calităţii forţei de muncă și să intervină în procesul educaţional. De asemenea intervine şi dorinţa tinerilor de a participa în cât mai multe programe de formare profesională şi alte programe educaţionale (ex. cursuri de limbi străine, antreprenoriat, IT, etc.) care sunt susţinute prin contribuţii individuale. Statul nu pune la dispoziţie integral resursele necesare pentru a susţine cererea ridicată pentru educaţie, considerând că beneficiarii ar trebui să suporte o parte din costuri. Acest lucru se întâmplă rar în instituţiile de învăţământ din Romania, educația fiind un bun gratuit, pus la îndemâna celor care obțin rezultate favorabile la evaluările aferente fiecărui stadiu educațional. Cu toate acestea, o mare parte din costurile pentru educație în România sunt acoperite din resursele proprii ale individului. Acesta fie îți dorește să devină competitiv pe piața globală și realizează că investiția individuală este absolut necesară pentru a accesa programe internaționale de formare profesională, fie are o perspectivă de creștere organică la nivel local, deci investește mai puțin, dar constant.

O altă abordare vine din perspectiva educației ca investiție în capitalul uman, care ca orice investiție are costuri aferente însă așteaptă și beneficii. Deși se vorbește des în literatură despre costul de oportunitate al studentului ca și capital uman care ar trebui exploatat, studiul de față dorește să sublinieze importanța amânării momentului de inserție definitivă pe piața muncii a tinerilor. Considerăm că astfel, studentul nu numai că va urma un parcurs firesc și neforțat, fiind la latitudinea acestuia să își cultive vocația și să descopere o paletă largă de oportunități, dar va aduce beneficii mai sustenabile pe termen lung, în momentul inserției pe piața muncii.

În anul 2015, la nivelul Uniunii Europene s-au alocat în medie pentru educație 4,9% din PIB, respectiv 10,3% din totalul cheltuielilor publice, echivalentul a 716 miliarde de euro. Aproximativ 60% din totalul alocărilor se utilizează pentru acoperirea costurilor cu personalul, în timp ce doar 8% se investesc în infrastructură. Indicatorul de volum al investițiilor exprimat ca procent din PIB are tendința de a stagna în ultimii ani. Educația rămâne pe locul al patrulea în clasamentul alocărilor bugetare după protecție socială, sănătate și servicii publice generale. Rata absolvenților unei forme de învățământ terțiar a atins la nivel european 39,1% în anul 2016. Din cele 28 de state membre, 18 au reușit să depășească deja nivelul de 40%. Datorită tendinței constante de expansiune a învățământului terțiar, se consideră că atingerea acestui rezultat este realizabilă până în anul 2020. Prin urmare, politicile pentru acest nivel educațional se focusează acum pe creșterea calității. Cu toate că din punct de vedere al mediei europene rezultatele sunt promițătoare, încă există disparități considerabile între țări, genuri, între populația autohtonă și imigranți.

Marea Britanie a atins în anul 2016 o rată de 48,1% a absolvenților unei forme de învățământ terțiar în rândul tinerilor cu vârste între 30 și 34 de ani, fiind printre țările cu cele mai ridicate rezultate ale indicatorului. Sistemul universitar britanic este de fapt printre cele mai performante din întreaga lume fiind subiectul unui proces de modernizare și adaptare continuă.

Finlanda înregistrează o valoare de 46,1% a aceluiași indicator, cu 7% peste media europeană și cu tendințe de creștere. În termeni de randament al investițiilor, sistemul universitar contribuie cu 6% la valoarea economică adaugată națională, având 136.000 de angajați. Fiecare 1 euro cheltuit generează beneficii de 7,76 euro, în timp ce fiecare loc de muncă din mediul universitar susține în mod indirect alte patru din celelalte sectoare economice.

Germania este una dintre țările care excelează pe linia inserției pe piața muncii a absolvenților, înregistrând în anul 2016 o rată generală de 90,2%. Absolvenții unei forme de învățământ secundar se angajează în timp util într-o proporție de 87,8%, iar cei ai unei forme de învățământ terțiar, în proporție de 93,1%. Succesul se datorează în principal structurii procesului formativ, care combină concomitent învățarea teoretică cu activitățile remunerate de internship. Cele două componente au o pondere relativă echilibrată și sunt aplicate pentru perioade extinse. În acest mod, tranziția de la sistemul de educație la ocuparea locului de muncă devine facilă și absolvenții nu întâmpină dificultăți majore de acomodare.

La nivelul zonei de Vest din România este important de subliniat dimensiunea parteneriatului public-privat care aduce vaste beneficii pentru ambele părți (mediul academic și mediul de afaceri). Astfel facem o trecere în revistă a rezultatelor interviurilor susținute cu 15 corporații sau companii medii, partenere Universității de Vest Timișoara și a nevoilor identificate în rândul studenților. Am împărțit natura investițiilor în 4 categorii mari și am prezentat modele de bune practici după cum urmează:

1.1. Activități în mediul academic

93,4% din companii investesc astfel:

• workshop-uri de dezvoltare competențe tehnice și ”soft skills”
• prezentări și vizite în companie
• consiliere și orientare în carieră, cursuri de limbi străine, cursuri de educație financiară 
• programe cu scopul de a reprofila tinerii care doresc o altă carieră 
• majoritatea activităților sunt realizate sub conceptul de gamificare - învățare bazată pe joc 
• susținerea de laboratoare și seminarii pentru studenți cu profesioniști din companie => creșterea numărului de profesioniști înscriși la doctorat 
• susținerea unui portofoliu divers de cursuri opționale
• proiecte de diplomă realizate pe proiecte din companii (ajută la definirea sferei practice, după dobândirea de cunoștințe teoretice
• revizuirea cursurilor din programa universitară cu informații de actualitate, utile ulterior studenților la locul de muncă

=> cea mai populară formă de investiție în mediul academic prin implicarea directă a resursei umane a companiei pentru programe de educație alternativă

 *Model de bună practică : cursuri de educație financiară pentru mediul academic dar nu numai. ”Know-how” livrat de angajații instruiți în acest scop (peste 500-800 angajați). Peste 30 000 adulți au beneficiat de acest curs în 1,5 ani la workshopuri ). Investiția nu este doar în resursa umană a companiei ci și în materialele pentru curs (tipar și design) dar și într-un camionul de educație financiară care interacționează cu publicul în mai multe orașe ale României (copii sub vârste de 14 ani). 

1.2. Infrastuctură și instrumente/obiecte necesare studiului

33,3% din companii investesc astfel:

• Investiții în echipamente tehnice (ex. companie telecomunicații a investit peste 1 milion de euro în ultimii 20 de ani în infrastructura universitară din Timișoara.)
• Amenajarea de săli în cadrul facultăților și zone de relaxare pentru studenți

*Model de bună practică: Minds Hub este un spațiu de coworking de 200mp realizat din finanțări 100% provenite din mediul de afaceri. Acesta este construit sub forma unui hub educațional și impactează peste 1000 de tineri anual prin programe de învățare nonformală.

 => Infrastructura existentă, renovată modern, conform așteptărilor tinerilor.  

1.3. Finanțări directe

100% din companii investesc astfel:

• oferirea de premii pentru șefii de promoție (ex. 10 x 300 euro/student)=> costuri reduse, lipsă control, rezultate incerte
• achiziționarea de programe pentru utilizare gratuită de către studenți (ex: pachetul MOS office gratuit studenților UVT)
• oferirea de internship-uri plătite pe perioada verii sau perioadă determinată în timpul anului universitar
• finanțarea programelor ONG-urilor studențești sau a celor cu viziune în educație 
• ”un fond de bani care să finanțeze cercetarea pentru tineri” ca aceștia să treacă în următorul grad. Intervine aici contribuția mai multor companii pe proiectele de cercetare
• susținerea inițiativelor antreprenoriale ale studenților prin finanțări de tip ”business angel” a ideilor de afaceri ale acestora
• credite bancare oferite pentru studii între 2007-2013 nu au fost accesat decât într-un volum redus. 

*Model de bună practică (companie din domeniul financiar - bancar) concurs pe rețelele sociale prin care s-a votat cel mai tare profesor din fiecare județ. Premii în bani de 1000euro oferite de o companie cu scopul de a promova cadrele didactice dedicate. Acest fenomen a generat valoare adăugată prin prisma profesorilor care au donat mai departe banii către cauze sociale, umanitare.

**Model de bună practică (companie din automotive): susținerea unei serii de proiecte de cercetare ale companiei pe care le dau facultăților de profil să lucreze pe ele, fiind remunerate. => profesorii sau doctoranzii obțin un venit suplimentar din astfel de colaborări și își diversifică portofoliul de cercetare.

1.4. Burse private 

20% din companii investesc astfel:

• Metodă eficientă de susținere a elitelor fiecărei generații și atragerea  talentelor 
• costuri ridicate: ex: ”30 000 euro burse cu calcularea ROI estimată pentru 2020”
• burse oferite studenților de top din zona informatică - scop: să își continue studiile, să nu lucreze în timpul facultății, să lucreze ulterior la compania care oferă bursa (obligativitate prin contract) - 1250lei/luna - 30 de studenți finanțați, media pe an de minim 8,50) 
• bursele pentru doctoranzi din zona informatică - scop: să rămână în facultate, deoarece se sesizează problema lipsei cadrelor didactice - 2300lei/luna 1 singura persoana, +¾ în plus în fiecare an)
• co-finanțare la bursele Erasmus+ pentru studii în străinătate pentru studenții la drept (pentru a oferi o experiență educațională internațională completă)

*Model de bună practică (companie din domeniul consultanță financiară și audit) :  17 studenți  au fost finanțați cu burse de 250euro/lună - 3 ani. Realizarea unui internship de 1/2 luni plătit pe perioada de vară, iar la finalul celor 3 ani contract de muncă pe perioadă nedeterminată până în 2020. Cu toții sunt înscriși la masterat. 

70,6% sunt angajații companiei în prezent. 

Această generație de studenți este una foarte selectivă în procesul de învățare, preiau doar informațiile stric necesare. De asemenea sunt  ”multitasking”, preferă online banking-ul, e-shopping-ul, comunică prin ”instant messaging”  pe platforme diverse mai degrabă decât prin e-mail. Generația Millennials este cunoscută ca fiind “instant gratification generation” - având așteptările ridicate de la viața profesională și cea personală; fără îndoială că aceștia sunt cei care vor schimba economia. Sunt caracterizați prin atribute ca încredere exagerată, optimism, cu aspirații nerealiste; un alt aspect important este faptul că sunt moștenitorii "marelui transfer de avere"; bogăție care a fost acumulată după Marea Depresiune de către generația ”baby boomers”.  Doresc să rămână autentici, să creeze impact și sunt foarte preocupați de problemele sociale și de mediu din întreaga lume. Comportamentul generației Y va determina o schimbare interesantă în economia globală, datorită diferențelor majore față de generațiile anterioare. 

Respondenții s-au arătat foarte preocupați, ca cetățeni globali, în legătură cu top 3:

1. Quality Education (264)

2. Clean Water and Sanitation (239)

3. Peace, Justice and strong Legislation (229)

Aceste aspecte reflectă preocuparea tinerilor pentru învățământ de calitate, pe care majoritatea, din postura de studenți, îl fac prioritar. Situația actuală din România, i-a determinat să pună pe locul 3 aspectele legate de justiție, legislație și pace, ca rezultat al stabilității unei țări.

*Model de bună practică: În cadrul Minds Hub se organizează lunar întâlniri ale Consiliului Educației Colaborative care urmăresc aducerea la aceeași masă a reprezentanților mediului de afaceri, cadre didactice în poziții de management în centrul universitar timișorean, precum și studenți lideri ai unor organizații de reprezentare studențească. Acest consiliu a fost creat cu scopul de a corela nevoile celor două medii, în folosul studentului. 

Strategia pe care o propunem în vederea susținerii parteneriatului public - privat sugerează parcurgerea următorilor pași:

1. Realizarea corelării celor două medii la nivel instituțional (interviuri/chestionare pentru mediul de afaceri și chestionare și ateliere cu studenții);
2. Lărgirea și dinamizarea focus grupului pentru ambele medii;
3. Repetarea la 3-5 ani a studiilor de acest gen pentru optimizarea investițiilor educaționale realizate de mediul academic; 
4. Maparea acțiunilor principale ale companiilor pe cele 6 mari direcții privind natura investițiilor realizate de mediul de afaceri : (1) Activități în mediul academic, (2) Infrastructură și instrumente/obiecte necesare studiului, (3)  Finanțări directe, (4) Burse private 
5. Promovarea modelelor de bune practici prin conceptul de gamificare;
6. Formalizarea inițiativelor precum Consiliul Educației Colaborative;
7. Crearea unui centru de sustenabilitate și responsabilitate socială care să preia la nivel universitar aceste inițiative și să le implementeze.

Când mintea nu reușește să-și atingă potențialul maxim, fie din cauza lipsei accesului la o educație, fie din alte motiv, societatea suferă ca întreg. De aceea, învățământul superior este esențial. Majoritatea beneficiilor sunt bine stabilite: venituri mai ridicate, șomaj mai scăzut, sănătate mai bună, viață mai lungă, crearea și adoptarea mai rapidă a tehnologiei, criminalitate redusă, toleranță sporită, spirit civic și așa mai departe. Este puțin cunoscut faptul că educația terțiară creează, de asemenea, beneficii substanțiale din punct de vedere fiscal. Deoarece educația terțiară duce la câștiguri mai mari pentru persoane fizice, aceasta conduce, de asemenea, la mai multe venituri fiscale. Mărimea acestui efect poate fi surprinzătoare. 

 

Bibliografie

Comisia Europeană (2017) Education and Training Monitor 2017 Germany, Luxembourg: Publications Office of the European Union.

Comisia Europeană (2017) Education and Training Monitor 2017 United Kingdom, Luxembourg: Publications Office of the European Union.

Comisia Europeană (2017) Education and Training Monitor 2017 Finland, Luxembourg: Publications Office of the European Union.